//
you're reading...
Uncategorized

Vesnic in amintirea mea – tata !

Sa nu-l amintesc aici, mi-ar fi  greu ! Sa-mi aduc aminte , de clipele placute petrecute impreuna …e tot ce mai pot face in amintirea lui !

Scriu acum , cand inca nu au trecut mai mult de cateva zile de la trecerea lui in nefiinta , si sper sa trec in revista suficiente intamplari , ca peste ani , sa-mi amintesc recitind acest text , exact momentele care mi-au marcat zilele adolescentei , adica perioada de maxima convietuire cu omul cunoscut de toti ca Eugen-veterinarul !

Scriu deci indeosebi pentru mine – lecturi ale viitorului, si pentru altii daca au rabdare sa citeasca … !

Cel mai bine pot da viata cuvintelor , gandindu-ma la o zi obisnuita din viata mea , de la 20 de ani …(Doamne ce ani !….)

Student  ,in vacanta , fara bani dar plin de dorinte  , fara planuri marete de viitor dar inclus in toate planurile parintilor , fara grija zilei de maine dar obligat sa-si traiasca clipa sub emotia zilei de ieri ….

E dimineata de vara ! Sunt in vacanta , si m-am culcat pe la 4.00 dimineata (discoteca ,bat-o vina !)…La fix ora 7.00 , cand soarele demult imbracase casa parinteasca in razele portocalii ale diminetii , ‘taticu’ striga din toti ‘plamanii’ la gemul camerei mele : ‘-Florin , hai ca-i tarziu ! Incepem !’ …si mai bolborosea cateva aprecieri neortodoxe , cu referire directa la institutia de divertisment pe care am frecventat-o pana la primul cantat al cocosilor …

Nu facusem inca armata , dar ma miscam mai ceva ca la ‘alarma’ , dand impresia ca tocmai ieseam din baie si ca ma trezisem cu mult inaintea semnalului barbar , care nu lasa nici o sansa cocosilor sa-si termine recitalul matinal !

Ma prezentam pe jumatate adormit in ‘linia intai’ , unde totul era milimetric aranjat pentru o noua zi de munca ! Stiam reteta , stiam compozitia care-l facea fericit ….si ma apucam fara prea multa vorba de pregatit betonul , cu care chipurile , vom reusi sa ne asiguram un viitor maret !

Nici o pata pe cer , nici o clipa de zabava …pana la 9.00 cand dejunam fericiti ca am dat gata prima latura a unei fundatii ….Acum incepeau intrebarile …si implicit cheful meu pentru raspunsuri , incepeau mistourile …pe diverse teme legate exclusiv de viata mea nocturna…doar grija timpului pierdut aiurea il faceau mai nerabdator sa se intoarca pe ‘santier’ !

Nici nu stiu cum ,dar ora 12.00 era deja de mult trecuta …si soarele dogoritor ma obliga sa-l intreb responsabil :” – Chiar nu vrei sa ne oprim ? e mult prea cald pentru sanatatea ta !” …si el aproba tacut din cap …stia el de ce ma trezea fortat la ora 7.00 ….

Ca prin minune , ma simteam usurat de toate oboseala acumulata peste noapte si in timpul primei parti a zilei …Stiam ca vom servi pranzul …si dupa , un somnic de amiaza , numai bun de recuperat toate noptile tineretii mele pierdute prin discoteca sau baruri !

Aveam o obsesie pentru apa ! Si fiind foarte cald , treceam proba dusului din sera , unde apa abia daca putuse sa-si dezmorteasca ‘gradele’ in primele raze ale zilei de vara! Mancati , spalati si somnorosi plecam spre paturile ‘izbavirii’ , eu sa-mi refac puterile pentru noaptea ce va veni , el sa-si faca siesta de amiaza si sa-si fereasca trupul supraponderal de caldura sufocanta a amiezii!

Adormeam instant ! Eram doi copii mai mari …eram doi oameni cu ambitii diferite , cu viziuni diferite , dar uniti printr-un destin comun ….uniti intr-o familie unde regula nr.1 era : Traieste-ti clipa !…desigur prin munca!

La ora 16.00 se trezea instant si prima lui grija erau animalele …le adapa pe toate , chiar daca facusem impreuna aceiasi operatie cu cateva ore mai devreme !

Cum se apropia ora 17.00 devenea iritat de somnul meu iresponsabil , si ma striga pe un ton glumet : – Nu te-ai saturat …? Las’ ca diseara te culci la 10.00 …stiind ca la Galati, in armata ,ora stingerii era cea mai respectata clipa a zilei ! ..bineinteles , dupa masa de pranz sau seara unde serveau nerabdatori portia de orez ! Pentru orez avea o vorba : am mancat suficient in armata , nu mai trebuie sa mananc toata viata ! Si nu manca !

Va continua !

 

About Eugen Hadan (Florin)

Inginer Industria Lemnului , specializat in procese de productie pentru mobilier de interior - sufragerii , dormitoare , bucatarii si baie. Peste 10 ani de experienta personala (familiala) si profesionala.

Discuție

One thought on “Vesnic in amintirea mea – tata !

  1. Dumnezeu sa il odihneasca! Sincere condoleante.

    Posted by familia Ardelean | Noiembrie 8, 2011, 8:09 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: